Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:17:42 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- O fată dintr-o familie cât se poate de simplă... dacă aia se putea numi o familie... O biată mamă trudită, un biet tată bețiv... O gospodărie murdară, plină de frați și de surori, toți, murdari.
- Uneori mă minunez că am ieșit cum am ieșit.
- Ai ieșit sau n-ai ieșit, în orice caz, masa-i gata. Dacă vrei să mănânci...
- Niciodată n-am vrut atât de tare să mănânc.
- Atunci, dă-mi brațul, femeie.
- Să mergem, fetițo, masa ne așteaptă.
- Și, cu asta, gata pâinea! -Am mâncat-o toată.
- La ora asta, sus, în centru, s-au aprins luminile. Teatrele sunt gata de spectacol. Biletele sunt vândute.
- Actorii se machiază, își pun costumele, peste câteva clipe se trage cortina, spectacolele încep, unul câte unul...
- Iar marele, bunul nostru prieten, spectatorul, va sta să privească și s-asculte...
- Și-ncet-încet, ceva se va trezi în sufletul lui și va prinde viață: un zâmbet, o amintire, ecoul unui adevăr vechi și uitat, al unui regret, al unui sentiment de blândețe... cu alte cuvine, secretul teatrului.
- Dar care-i secretul teatrului?
- Fără dragoste, durerea și înfrângerea sunt doar durere și înfrângere, nimic altceva. Dragostea, însă, le face să le vină frumusețe și înțeles...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu