O privire, oricum ar fi, tot e mai bună decât indiferența.

— Regele (George Constantin)

1
2
3
4
5

[ 1 ]

george constantin indiferență privire william saroyan

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:13:25 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Am mai câștigat și altele, Duce.

- Am văzut un câine pe care-l ținea în zgardă o femeie îmbrăcată într-o haină de blană și câinele mi-a vorbit din ochi.

- Jur că mi-a vorbit tot atât de clar cum mi-ar fi vorbit cu răsuflarea, cu limba, cu dinții, cu cerul gurii...

- Heeeei, cerșetorule! Mi-aș vinde sufletul, să schimb cu tine, măcar cât se rotește Pământul o dată.

- Femeia cu blană nu mi-a dat nimic.

- Nu mi-a aruncat nici măcar privirea aceea scârbită cu care m-am obișnuit și pe care, de fapt, o și prețuiesc puțin, devreme ce sunt din teatru și trăiesc din privirile oamenilor... Chiar dacă sunt pline de ură...

- O privire, oricum ar fi, tot e mai bună decât indiferența.

- Cuvintele pe care mi le spunea privirea cățelului au fost o mare pomană pentru mine.

- Și, pe urmă, am mai avut parte și de alt câștig. Un gând, care mi-a venit în minte puțin mai târziu, un gând amar, dar adevărat. Așa că trebuie să-l împărtășesc și altora...

- Eeee, când eram bogat... da, am fost și eu odată bogat...

- Când colindam Pământul și departe de scenă întâlneam câte-un cerșetor bătrân, încovoiat, pocit, urât, murdar și pe jumătate mort sau chiar mai rău...

- Când mă găsea lumea plin de haz și stârneam hohote de râs... Sau lacrimile plăcute ale mulțimii...

- Mă uitam eu la el? Îl vedeam eu, oare, cu adevărat? Îl înțelegeam? I-am dat eu, oare, bani? Nu, niciodată! Îmi spuneam în sinea mea: lasă-l să moară, să piară din calea mea!

[...]

Cele mai bune replici din film

Ah, Doamne! Ce bine-i să trăiești! Doar atât, să trăiești... chiar și ca un șoarece.

Oare n-o să existe niciodată o femeie pe care un bărbat să fie fericit c-a întâlnit-o?

Deci eu sunt marele ticălos al lumii, și toate astea fiindcă sunt și eu un om...

Mă iubești, fată? Fiindcă, dacă mă iubești tu, atunci, jur că mă va iubi și ursul.

La-nceput, nevastă-mea i-a fost dragă ursului, mie, nu. Ursul mârâia vesel, când o vedea, sufletul lui se făcea blând și dulce. Dac-ar fi fost după mine, ar fi putut să fie ea, ar fi putut să fie alta.

Citat aleatoriu