Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:20:21 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Credeam c-am hotărât odată: suntem toți din teatru. Trebuie să joci... nu să-i lași pe alții să te joace!
- Stai, că n-am isprăvit încă să mănânc. Mai e aici o fărâmă.
- Vrei să fac și din asta un spectacol?
- Crezi că poate fi altceva? Poate fi, oare, altceva?
- Fă un scheci despre mâncare.
- Nu, nu mă provoca, femeie, știi bine că, pentru artă, m-aș omorî.
- Sau ne omori pe noi, așteptându-te.
- Liniște, ssst!
- Un mare om vine la un restaurant renumit. Este înfometat, tăcut și îngândurat, fiindcă își amintește de vremea când nu mai era nimic de capul lui și succesul era încă departe.
- Acum se încruntă cu un aer de vădită superioritate, iar chelnerul obraznic se apleacă umil și îl conduce repede, fără să scoată o vorbă, la cea mai bună masă.
- Totuși... înainte de a accepta propunerea chelnerului de a se așeza, se oprește o clipă, să se uite cine mai e în acest local nenorocit. Și să-l vadă toți...
- Dar cine e omul ăsta? Să fie oare pianistul spaniol de Las Palmas, din Insulele Canare? Omul care a descoperit o greșeală în Teoria Ciclurilor? Cel care a inventat Legea Deteriorării Materiei? Sau să fi fost doar un molâu?
- Poate că e omul care a învățat limba triburilor arabe, a-mpăcat șefii triburilor beligerante și-a pus la cale afacerea petrolului...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu