Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:22:53 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Nu, nu e prea bătrân, dragostea mea e prea mică.
- Nimeni nu iubește cum iubește el, și totuși eu nu-l iubesc.
- Iar băiatul tăcut nici nu știe că exist.
- Urăsc dragostea.
- S-ar putea să-i pierzi pe-amândoi și să găsești un altul, sau alți doi, și să-i pierzi și pe ei, pentru că ai să-i iubești prea mult, sau prea puțin... sau pentru altceva.
- Și totuși lumea continuă să existe, și tu ești pe scenă, chiar în miezul lucrurilor.
- Dragostea nu cunoaște rațiune, sau dreptate, sau metodă.
- La-nceput, nevastă-mea i-a fost dragă ursului, mie, nu. Ursul mârâia vesel, când o vedea, sufletul lui se făcea blând și dulce. Dac-ar fi fost după mine, ar fi putut să fie ea, ar fi putut să fie alta.
- Ursul a hotărât pentru mine și iat-o acum mama fiului meu... primului meu născut.
- Oare, dintre toate femeile de pe Pământ, să fi fost ea singura care putea fi mama fiului meu? Nu, fată, așa s-a-ntâmplat. S-a-ntâmplat, și-acum ea e legea și istoria.
- E lung Pământul, e o epocă măreață și să trăiești e un cuvânt gol, dacă n-ai muncit cu un urs, sau dacă n-ai un băiețel pe care trebuie să-l pui pe picioare.
- Vreau să cred în dragoste, fie că-i cuvânt, sau altceva.
- Să te ridici acum și să reușești să ajungi ziua de mâine... Da, dragostea e să reușești să ajungi ziua de mâine, să te duci să muncești, oricare ți-ar fi munca. În rest, dragostea e... cine știe?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu