Sau v-ați dat seama că nu sunt cinstit atunci când ridicam în slavă și tămâiam ideile dumneavoastră și frazele așternute prostește pe hârtie, umilindu-mă în ultimul hal, nu? Nu!

Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Orice naș își are nașul (1953).

Puteți regăsi această replică la minutul 01:32:47.273 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Nu voi încerca să mă dezvinovățesc și nici n-am să caut să vă explic rostul acestui carnet. Nu!

- Vreau numai să vă spun că veți regreta curând că m-ați izgonit din societatea dumneavoastră.

- Nu, nu, nu, stimate, domn, societatea noastră este alcătuită numai din oameni cinstiți.

- Și când ați descoperit, Excelență, că sunt un om necinstit?

- Poate că ați descoperit aceasta cu pătrunzătoarea dumneavoastră inteligență atunci când mi-am luat sarcina să revizuiesc geniala dumneavoastră lucrare, nu?

- Pentru că ce om cult s-ar apuca de o treabă ca asta?

- Sau v-ați dat seama că nu sunt cinstit atunci când ridicam în slavă și tămâiam ideile dumneavoastră și frazele așternute prostește pe hârtie, umilindu-mă în ultimul hal, nu? Nu!

- Atunci ați fi fost în stare, Excelență, să mă luați în brațe și să mă sărutați.

- Și de nu v-ar fi căzut în mână nenorocitul acesta de carnet, m-ați fi considerat și acum un om cinstit.

- Sau dumneata, unchiule, când ți-ai dat seama că sunt necinstit? Nu cumva atunci când m-ai învățat să-l laud pe Krutițki și să-i ridic în slavă prostia?

- Sau poate că atunci când m-ai învățat să-i fac curte soției dumitale, ca să nu dea atenție altor admiratori.

- Și când eu făceam mofturi și nu vroiam, spunându-ți că nu mă pricep și că mi-e rușine.

- Vedeai foarte bine că mă prefăceam, dar îți plăcea, pentru că îți ofeream prilejul să mă înveți verzi și uscate.

[...]

Citat aleatoriu