Sau poate că atunci când m-ai învățat să-i fac curte soției dumitale, ca să nu dea atenție altor admiratori.

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Orice naș își are nașul (1953).

Puteți regăsi această replică la minutul 01:33:26.649 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Poate că ați descoperit aceasta cu pătrunzătoarea dumneavoastră inteligență atunci când mi-am luat sarcina să revizuiesc geniala dumneavoastră lucrare, nu?

- Pentru că ce om cult s-ar apuca de o treabă ca asta?

- Sau v-ați dat seama că nu sunt cinstit atunci când ridicam în slavă și tămâiam ideile dumneavoastră și frazele așternute prostește pe hârtie, umilindu-mă în ultimul hal, nu? Nu!

- Atunci ați fi fost în stare, Excelență, să mă luați în brațe și să mă sărutați.

- Și de nu v-ar fi căzut în mână nenorocitul acesta de carnet, m-ați fi considerat și acum un om cinstit.

- Sau dumneata, unchiule, când ți-ai dat seama că sunt necinstit? Nu cumva atunci când m-ai învățat să-l laud pe Krutițki și să-i ridic în slavă prostia?

- Sau poate că atunci când m-ai învățat să-i fac curte soției dumitale, ca să nu dea atenție altor admiratori.

- Și când eu făceam mofturi și nu vroiam, spunându-ți că nu mă pricep și că mi-e rușine.

- Vedeai foarte bine că mă prefăceam, dar îți plăcea, pentru că îți ofeream prilejul să mă înveți verzi și uscate.

- Eu sunt cu mult mai inteligent ca dumneata și o știi foarte bine, dar când făceam pe prostul și-ți ceream tot felul de sfaturi, nu mai puteai de bucurie și erai gata să juri că sunt omul cel mai cinstit din lume.

- Ce să mai discutăm? Noi suntem noi și n-avem nevoie de tine.

- Rămâne de văzut. Deocamdată să trecem mai departe.

- Pe dumneata, Sofia Ignatievna, recunosc că te-am înșelat, dar nu mă simt vinovat față de dumneata, ci numai față de nepoata dumitale, de Maria Ivanovna. De dumneata nu-mi pare rău.

[...]

Citat aleatoriu