Fiindcă... fiindcă d-ta nu mai ești fetița care cobora din vagonul de clasa a treia acum șapte ani...
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Plicul (1955).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:35:15 în versiunea Radio a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- M-a adorat odinioară! Mi-a și dovedit-o. M-a luat de soție.
- Ți-a dovedit doar că e deștept căci, peste trei luni de la cununie, d-ta l-ai avansat în grad... Eu?
- Datoria se oprește în pragul iubirii, unde este iubire!
- Dar iubire adevărată nici nu există... D-ta însuți mi-o oferi împreună cu vagoanele de lemne...
- Fiindcă... fiindcă d-ta nu mai ești fetița care cobora din vagonul de clasa a treia acum șapte ani...
- Da... Poate că ai dreptate... Și totuși, cât aș dori uneori să mai fiu...
- Și să mă întâlnești iar pe peron?
- Dar să nu te mai zăpăcești, ci să înfrunți o amendă și să mă conduci... în oraș...
- Acum însă orașul ar fi prea mic, iar gura lumii prea mare!
- Acuma toată nădejdea mea am pus-o în ticăloasele de vagoane care te pot duce departe...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu