Platoul cel mare ne pare cam mic. Și orice se spune ne pare comic.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Primăvară, unde ești?.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:02:52 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Toate-s vechi, a spus poetul, orice-ai scrie, orice-ai spune. A mai fost, de bună seamă, și-ntr-o altă emisiune.

- E primăvară și arome dulci de țară speranțe roze parc-ar vrea din nou să-mi dea.

- Un capelmaistru invizibil comandă pâlniei sonore trei game ultraviolete. Și alte trei multicolore.

- Pe când bagheta lui ocultă, bătând frenetica măsură, înscrie notele în aer pe-o-nchipuită partitură...

- Vin interpreții! La microfoane vedeți și vedetele.

- Unul citește, altul repetă, unul se bucură, altul regretă.

- Platoul cel mare ne pare cam mic. Și orice se spune ne pare comic.

- Soare crud în liliac, zbor subțire de gândac, glasuri mici de rândunici, viorele și urzici...

- Eu ce zic? Și tu ce zici?

- Replica e doar la semn. Până atuncea, stai de lemn.

- Supărările regiei sunt ca ploile cu soare: repezi, dar cu cât mai repezi, cu atât mai trecătoare.

- Stai, maestre. Mai domol! Dă-mi întâi un parasol, o umbrelă, un pardesiu. Altfel, zău... hapciu... nu știu.

- Stai, maestre, stai. Văd că nu e prea târziu să mai fac un guturai.

[...]

Cele mai bune replici din film

Personajul care nu cântă la niciun instrument, dar care are leafa cea mai mare, este dirijorul. El dă din mâini. El arată fiecăruia ce are de cântat. Stă c-un băț în mână și mereu arată pe câte unul: Violoncel! Piculina! Oboi! Tu... bă!

Atmosfera este acea parte a pământului în care avem voie să respirăm.

Îți amintești, dragul meu, de primăvara aceea când mi-ai spus că mă iubești? Am rămas o oră întreagă mută. -Dacă mi-amintesc? A fost cel mai frumos moment din viața mea.

Știu precis: Londra este orașul cu ceața cea mai deasă. -Aș! Eu am trecut printr-unul în care ceața era și mai deasă. -Ce oraș? -Tocmai asta e, că din cauza ceții nici n-am putut afla ce oraș e.

Pe scenă, în stânga, așa cum stați dv. în fața aparatelor de radio, e pianul. Un pian negru... cu coadă și cu una, două, trei picioare.

Citat aleatoriu