Înainte de toate, îmi cer scuze, dar nu pot să vă las fața asta de masă. Acum am pus-o, proaspătă și vedeți, aici are o mică pată albă. Într-o clipă am schimbat-o. Un moment... acum e bine.

[ 0 ]

Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic Unda Veselă - Excursie în circuit.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:07:53 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Știi, l-am invitat pe Gicu la noi la masă.

- Dacă-ntr-o seară de primăvară nu știam încă ce e dragostea, doar o privire și o întâlnire și am înțeles noi ce înseamnă ea. (2)

- Vinovată-i numai primăvara fiindcă seara ea ne chema prin parcurile înflorite și cu zefirul ne fermeca. (2)

- Vinovată-i numai primăvara fiindcă seara ea ne chema prin parcurile înflorite și cu zefirul ne fermeca. (3)

- Serial teatral muzical.

- Masa asta e liberă?

- Înainte de toate, îmi cer scuze, dar nu pot să vă las fața asta de masă. Acum am pus-o, proaspătă și vedeți, aici are o mică pată albă. Într-o clipă am schimbat-o. Un moment... acum e bine.

- Dacă ești drăguț, lista te rog.

- Poftim lista. Un moment... Picolo, unde sunt florile de pe masa asta?

- Vă rog să-l scuzați, e o mică neglijență a băiatului. Știți, sunt cam distrați încă nu cunosc meserie.

- Da, da... văd că aveți de toate. Ce mă sfătuiești să iau?

- Mai întâi, ce vă sfătuiesc să nu luați. Știți, papanașii sunt de ieri și poate n-ar trebui... și măslinele le avem de două săptămâni. E adevărat că stau în ulei, totuși...

- Luați un mușchi de vacă. E proaspăt garantat.

[...]

Cele mai bune replici din film

Personajul care nu cântă la niciun instrument, dar care are leafa cea mai mare, este dirijorul. El dă din mâini. El arată fiecăruia ce are de cântat. Stă c-un băț în mână și mereu arată pe câte unul: Violoncel! Piculina! Oboi! Tu... bă!

Un instrument mai ciudat... am aflat că se numește 'harfă'. Și e cunoscut de mult, din antichitate. Seamănă cu somiera unui pat, dar e așa, goală.

Atmosfera este acea parte a pământului în care avem voie să respirăm.

Îți amintești, dragul meu, de primăvara aceea când mi-ai spus că mă iubești? Am rămas o oră întreagă mută. -Dacă mi-amintesc? A fost cel mai frumos moment din viața mea.

Pe scenă, în stânga, așa cum stați dv. în fața aparatelor de radio, e pianul. Un pian negru... cu coadă și cu una, două, trei picioare.

Citat aleatoriu