Da, dar a fost o zi de neuitat. Pe tine te-am dus la coafor și te-am rugat să nu ieși de sub cască decât la ora prânzului.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Primăvară, unde ești?.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:12:29 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Și pe urmă am dat fuguța la piață și-am făcut cumpărăturele și...

- Azi ce mâncăm? Îți fac mâncarea ta preferată.

- Ți-aduci aminte ce zarzavat ți-am ales? Era unu' în fața mea care întreba: 'Dar roșcovele astea la ce servesc?' Erau morcovi... Nu văzuse în viața lui morcovi decât sote.

- E, ce vrei... mai sunt unii bărbați ca ăla.

- Tănțico, nu mi-ai văzut papucii? Ia vezi tu, mamă. N-au intrat cumva sub pat?

- Ia uite papucii! Uite... erau sub scaun

- Da, dar a fost o zi de neuitat. Pe tine te-am dus la coafor și te-am rugat să nu ieși de sub cască decât la ora prânzului.

- Și ce prânz am pregătit...

- Da, oricum, masa a fost bună. Și cel mai important e că tu nu te-ai obosit, că nu ți-ai stricat mâinile...

- Auzi, dragă? Bine că mi-am adus aminte. Știi, husa de la mașină ar trebui spălată, că uite, a trecut iarna și e murdară de atâta funingine.

- Dacă ești drăguță, am să ți-o las. Ai grijă tu de ea, da?

- Uite că ți-am călcat pantalonii. Ia uită-te. Nu știu cum stai tu la biroul ăla al tău de-i șifonezi așa.

- Păi stau! Stau că muncesc, fac planuri, scriu rapoarte.

[...]

Cele mai bune replici din film

Personajul care nu cântă la niciun instrument, dar care are leafa cea mai mare, este dirijorul. El dă din mâini. El arată fiecăruia ce are de cântat. Stă c-un băț în mână și mereu arată pe câte unul: Violoncel! Piculina! Oboi! Tu... bă!

Atmosfera este acea parte a pământului în care avem voie să respirăm.

Îți amintești, dragul meu, de primăvara aceea când mi-ai spus că mă iubești? Am rămas o oră întreagă mută. -Dacă mi-amintesc? A fost cel mai frumos moment din viața mea.

Știu precis: Londra este orașul cu ceața cea mai deasă. -Aș! Eu am trecut printr-unul în care ceața era și mai deasă. -Ce oraș? -Tocmai asta e, că din cauza ceții nici n-am putut afla ce oraș e.

Pe scenă, în stânga, așa cum stați dv. în fața aparatelor de radio, e pianul. Un pian negru... cu coadă și cu una, două, trei picioare.

Citat aleatoriu