Am fost la repetiție. Impresia e covârșitoare. Abia am putut nota câte ceva, într-atât am fost de cucerit de forța lăuntrică a suflului imprimat orchestrei.

[ 0 ]

Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Primăvară, unde ești?.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:19:03 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Spune-mi, vrei să accepți să fii soția mea?

- Sunt oare primul model căruia îi faci propuneri de căsătorie?

- Și câte modele ți-au pozat înaintea mea?

- Serial teatral muzical. (2)

- Voci de primăvară.

- Impresii particulare de la o repetiție generală.

- Am fost la repetiție. Impresia e covârșitoare. Abia am putut nota câte ceva, într-atât am fost de cucerit de forța lăuntrică a suflului imprimat orchestrei.

- Era și-ntuneric... Oricum, am să-ncerc mai întâi să vă descriu scena. E solidă. Cred că e făcută din scânduri de stejar. Suportă bine orice greutate.

- Pe scenă, în stânga, așa cum stați dv. în fața aparatelor de radio, e pianul. Un pian negru... cu coadă și cu una, două, trei picioare.

- Din câte am observat, au introdus și cei la orchestră sistemul de la magazinele centrale. Simplu și eficient. Așa am putut să aflu fără să mai întreb că pe pianist îl cheamă Bechstein.

- În dreapta pianului sunt amplasate viorile: vioara întâi, vioara a doua, vioara a treia, vioara a patra, vioara a cincea... În total, 16 viori.

- La mijloc, între pian și viori, alămurile. Cele din lemn și cele de tablă. Se deosebesc ușor, mai ales după felul în care lucesc în lumină.

- Sus, în fund, tobele. Remarcabil e faptul că la aceste instrumente de mare forță au fost repartizați interpreți foarte sensibili și delicați...

[...]

Cele mai bune replici din film

Personajul care nu cântă la niciun instrument, dar care are leafa cea mai mare, este dirijorul. El dă din mâini. El arată fiecăruia ce are de cântat. Stă c-un băț în mână și mereu arată pe câte unul: Violoncel! Piculina! Oboi! Tu... bă!

Atmosfera este acea parte a pământului în care avem voie să respirăm.

Îți amintești, dragul meu, de primăvara aceea când mi-ai spus că mă iubești? Am rămas o oră întreagă mută. -Dacă mi-amintesc? A fost cel mai frumos moment din viața mea.

Știu precis: Londra este orașul cu ceața cea mai deasă. -Aș! Eu am trecut printr-unul în care ceața era și mai deasă. -Ce oraș? -Tocmai asta e, că din cauza ceții nici n-am putut afla ce oraș e.

Pe scenă, în stânga, așa cum stați dv. în fața aparatelor de radio, e pianul. Un pian negru... cu coadă și cu una, două, trei picioare.

Citat aleatoriu