Oh, frumos e pianul, Iancule! Îmi pare bine că m-ai ascultat atunci și l-ai cumpărat de la gazetărașul acela Papillon, care a sărăcit. Marcă rară!
Fragment audio de 18 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:13:37.193 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Și e frumos și se pricepe la cai ca un geambaș.
- De 30 de ani o amețește pe Natalia.
- A, bine că el cel puțin a plecat.
- Barbule! Mulțumesc, Barule, pentru cai. I-ai văzut?
- Oh, frumos e pianul, Iancule! Îmi pare bine că m-ai ascultat atunci și l-ai cumpărat de la gazetărașul acela Papillon, care a sărăcit. Marcă rară!
- Știu, Barbule. De-asta-ți și cânt: să-ți treacă supărarea.
- Haide, Natalie, dar fără cai!
- Iancule, așadar rogu-te să mergi la Giurgiu să-l primești tu pe Bubi.
[...]