- Tatăl dumitale se simte rău. Când s-a urcat în trăsură, se clătina.
- Mulțumesc.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:45:31.122 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Știi ce, Gună? Dacă nu te-aș crede un prieten cinstit, aș putea intra la bănuieli.
- Ești nebun. Numai gelos nu te-aș fi crezut.
- Ce-ți dorește inimioara, frumoaso?
- Vezi, Bubi, tu nu te gândești niciodată să-mi faci o plăcere, vezi?
- O clipă, să vă prezint pe amicul meu, domnul procuror Hangiu.
- Tatăl dumitale se simte rău. Când s-a urcat în trăsură, se clătina. -Mulțumesc.
- Pe mine... Pe mine, vă rog să mă iertați. Trebuie să plec.
- Ce-i asta? Ne strici balul, dragule? Nu-i frumos!
- Vă rog să mă iertați. La revedere.
- Ciudată ființă mai e și Bubi.
[...]