Ciudată ființă mai e și Bubi.
Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:45:47.661 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- O clipă, să vă prezint pe amicul meu, domnul procuror Hangiu.
- Tatăl dumitale se simte rău. Când s-a urcat în trăsură, se clătina.
- Pe mine... Pe mine, vă rog să mă iertați. Trebuie să plec.
- Ce-i asta? Ne strici balul, dragule? Nu-i frumos!
- Vă rog să mă iertați. La revedere.
- Ciudată ființă mai e și Bubi.
- Când are o idee în cap, nu mai vrea să știe de nimeni.
- Cred că e mai degrabă un sentiment decât o idee, doamnă.
- Domnule Hangiu, să mergem să mâncăm ceva.
- Cunoașteți familia Urmatecu?
- Ce ai? Cum te simți? Te doare rău?
- Nimic, nimic, Natalie. Fii liniștită, un junghi trecător... M-o fi tras undeva vreun curent.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu