Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Steaua fără nume (1965).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:50:19 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- E puțin trist. Dar e frumos.
- Cel puțin știi că nu ești singur sub bolta asta imensă, că undeva, în altă lume, în altă constelație, în Ursa Mare, sau pe Steaua Polară, sau pe Vega...
- Sau pe steaua d-tale fără nume...
- Aventura asta ridicolă, care se numește viața noastră, se repetă altfel, de la început, sub același cer, dar cu alt noroc.
- Poate că acolo tot ce aici e greoi și apăsător, devine ușor, tot ce aici e întunecat și opac, devine luminos și transparent.
- Tot ce încercăm fără să izbutim nici pe jumătate - gesturile noastre zadarnice, visele noastre căzute - tot ce am fi vrut să cutezăm și n-am cutezat, să iubim și n-am iubit, tot, tot, se împlinește, se simplifică, se împarte.
- Crezi... crezi că sunt și acolo oameni. Oameni ca noi.
- Oameni, nu știu. Ca noi, nu cred. Dar poate ființe mai ușoare, mai luminoase, mai plutitoare...
- Când te-am văzut astăzi seara, intrând acolo, - în gara aceea afumată, - când te-am văzut, albă, limpede, strălucitoare, am crezut o clipă că vii din altă lume.
- Poate că vin din altă lume.
- Nu. nu.
- De unde știi?
- Pentru că nicio stea nu se abate, nu se oprește niciodată din drumul ei.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu