Da. Dumneata ești? Ești jos? Bine, bine. Urcă, te aștept.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Ultima oră (1953).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:19:38 in versiunea Disc vinil a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Bineînțeles. Opinia publică cere explicații, vrea sancțiuni. Iar ziarul Deșteptarea e primul care dă alarma, e primul care cunoaște întreaga chestiune.

- Întâmplător, mâine un reporter de-al nostru asistă în sală, ia note și, eventual... fotografii.

- Directore, îmi placi.

- Da. Da, eu... Da, eu!

- Cine? Dumneata? Un moment te rog.

- Știi cine e la aparat?

- Da. Dumneata ești? Ești jos? Bine, bine. Urcă, te aștept.

- Ce-o fi vrând? În tot cazul, trebuie multă atenție.

- E instrumentul lui.

- Eu te las, ar trebui să trec pe la redacție.

- Mai așteaptă puțin. Poate că mai avem nevoie de dumneata. Treci dincolo. Te chem eu mai târziu.

- Poftim, domnișoară, poftim...

- Am impresia că eram așteptată...

[...]

Cele mai bune replici din film

Ascultă, să vorbim sincer ca între bandiți. Ca între doi bandiți onorabili. Spune: Ce vrei? Cât vrei?

Nu înțeleg, nu știi... dar publici.

Tu nu te-ai întrebat niciodată: din ce o fi trăind? Gazeta. Gazeta noastră.

De scos, o scoatem noi. De citit... o citim tot noi. Dar de plătit, zău, nu cred să plătească cineva.

Toate gazetele au un miros. Vă spun eu, că doar sunt vechi în presă. Dar a noastră are parcă alt miros. Parc-ar fi gaz. Parc-ar fi pucioasă. Biata nevastă-mea o simte de la o poștă.

Citat aleatoriu