Contextul replicii
[...]
- Tatăl dumitale s-a înfundat cu totul în podagra și cărțile lui.
- Unchiul Vania, cu melancolia lui.
- Bunica dumitale...
- Și, în sfârșit, mama dumitale vitregă.
- La om totul trebuie să fie frumos. Și chipul, și îmbrăcămintea, și sufletul, și gândul.
- E frumoasă, fără îndoială, dar te uiți la ea: Mănâncă, doarme, se plimbă, ne vrăjește pe toți cu frumusețea ei. Ei, și? Asta e tot. Nu cunoaște niciun fel de îndatorire. Alții trebuie să lucreze pentru ea. E sau nu așa?
- Dar viața în trândăvie nu poate să rămână curată.
- Poate că o judec prea aspru.
- Nici eu nu sunt mulțumit de viață. Ca și unchiul Vania al dumitale. De aceea și suntem tot mai morocănoși amândoi.
- Nu, te rog, te implor. Nu mai bea.
- Dumneata ești un om fin. Glasul ți-e așa de duios... Ba ceva mai mult: Dintre toți oamenii pe care-i cunosc, ești cel mai frumos.
- De ce vrei să semeni cu oamenii ceilalți de rând care beau și joacă cărți? Te rog să nu mai faci asta. Te rog din tot sufletul.
- Spui întotdeauna că oamenii nu creează nimic, ci numai distrug ceea ce le-a dăruit Cel de Sus. Atunci de ce te distrugi pe dumneata însuți? Nu, nu trebuie. Te rog. Te implor.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu