El sădește un copac și se gândește ce-o să dea din el peste o mie de ani. Întrezărește fericirea omenirii.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Unchiul Vania (1952).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:43:11.780 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Îți par tare proastă? Mărturisește.
- El vindecă oamenii și sădește păduri.
- Înțelege, draga mea, are talent. Știi tu ce e talentul? Curaj, o minte sănătoasă, înflăcărare.
- El sădește un copac și se gândește ce-o să dea din el peste o mie de ani. Întrezărește fericirea omenirii.
- Astfel de oameni sunt rari. Ei trebuie iubiți.
- Bea. Și uneori e chiar grosolan.
- Ah! Sunt atât de fericită! Sunt atât de fericită!
- De mult n-am mai cântat. Am să cânt și-am să plâng. Am să plâng ca o proastă.
[...]