- Nu mai pot. Ce să fac? Ce să fac?
- Nimic.
- Dă-mi ceva!

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Unchiul Vania (1952).

Puteți regăsi această replică la minutul 01:17:57.687 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Am văzut când o strângeai în brațe.

- Și pământul ăsta, și el e nebun. Cum de ne mai rabdă pe el?

- Ai spus o prostie.

- Eh, glumă răsuflată.

- Tu nu ești nebun, ci numai trăsnit, un maniac. Și eu credeam pe vremuri că toți trăsniții sunt nebuni, anormali. Acum însă cred că starea normală a omului e de a fi trăsnit. Tu ești cu totul normal.

- Ce rușine! Ce rușine! Dacă ai ști ce rușine mi-e de mine, sentimentul acesta ascuțit al rușinii nu se poate asemăna cu nicio durere.

- Nu mai pot. Ce să fac? Ce să fac? -Nimic. -Dă-mi ceva!

- Doamne Dumnezeule, am 47 de ani. Dacă, să zicem, voi trăi până la 60 de ani, îmi mai rămân încă 13. Prea mult.

- Cum voi trăi acești 13 ani? Ce voi face? Cu ce am să îi umplu? Înțelegi? Înțelegi?

- Dacă aș putea trăi ce mai rămâne din viață în alt fel...

- Să te trezești într-o dimineață limpede și liniștită și să simți că ai început să trăiești din nou, că ai uitat tot trecutul, că s-a risipit ca un fum. Să începi... să începi o viață nouă.

- Spune, cu ce să încep? De unde?

- Ei, asta îmi place. Ce-i aia viața nouă? În halul nostru, al meu și al tău, nu ne mai rămâne nicio nădejde.

[...]

Cele mai bune replici din film

E frumoasă, fără îndoială, dar te uiți la ea: Mănâncă, doarme, se plimbă, ne vrăjește pe toți cu frumusețea ei. Ei, și? Asta e tot. Nu cunoaște niciun fel de îndatorire. Alții trebuie să lucreze pentru ea. E sau nu așa?

Adormisem și am visat că piciorul meu stâng nu mai era al meu.

Trandafiri de toamnă, trandafiri frumoși și triști...

Scrii despre artă și habar n-ai ce e aia artă!

Ai spus o prostie. -Ei, și? Nu sunt nebun? Am dreptul să spun prostii.

Citat aleatoriu