Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Veciniada.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:24:49.603 în înregistrarea originală.
- Asta e! Am greșit și eu. Și ce mare scofală, ă? Orice salariat are dreptul să greșească o dată pe zi.
- Pleacă!
- Prietene, te rog să mă ierți. Te-ai șters fără să vrei pe preșul meu, iar eu, fără să vreau, pe-al dumitale. Te-am acuzat și te-am urât nevinovat. Iartă-mă. Iartă-mă.
- Te rog să mă ierți, dumneata, prietene! Dă-mi voie să te îmbrățișez!
- Să-i chemăm și pe ceilalți. Veniți, prieteni! Domnule avocat, domnule doctor... Domnule fotograf... Veniți!
- Eu nu mai înțeleg nimic. Ce se întâmplă cu cei doi vecini?
- Veniți, prieteni, veniți! Astăzi am avut bucuria să cunosc un mare prieten și vecin! -Mulțumesc.
- Vi-l recomand pe domnul Zisu.
- Scuză-ne, dar comportarea dumitale este pur și simplu scandaloasă. Ne-ai promis o crimă feroce și acum ne oferi un lamentabil spectacol de bună înțelegere între vecini. Adio!
- Adio! În loc să dai flagrant delict... La mine au fost și greieri! Un pumn de câini!
- Niște ciubucari ordinari. Bine c-am scăpat de ei.
- Atunci, prietene, nutresc convingerea că din această clipă, relațiile noastre vor fi dintre cele mai excelente.
- În acest sens, aș îndrăzni să te invit la mine, pentru a cinsti împreună un păhărel de lichior de anason.