- Aș vrea să te întreb însă dacă te-ai răzbunat în vreun fel pe femeia aceea barbară.
- Desigur că m-am răzbunat, domnule doctor. Și încă într-un chip la fel de barbar: m-am însurat cu ea.
- Bine i-ai făcut!
- Ce era săi fac? Am luat-o!

[ 1 ]

Fragment audio de 17 secunde din piesa de teatru radiofonic Veciniada.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:12:04.027 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Dar ce idee diabolică i-a venit bestiei? S-adus într-un parc, a adunat câțiva greieri și i-a aruncat în casa mea. Noaptea greierii cântau de mama focului, iar eu îi căutam prin toate crăpăturile... până am devenit astenic!

- Și atunci vă întreb pe dumneavoastră, dacă un astfel de vecin poate fi numit om? Și dacă merită să ai față de el onoare sau milă?

- Al meu se șterge numai pe preș, se șterge pe preșul meu... el vine... murdar...

- Domnule fotograf! Domnule fotograf!

- Realitatea mă obligă să recunosc că suferințele suportate, te obligă să urăști și să disprețuiești ideea de vecin.

- E dreptul dumitale ca om, nu-i așa?

- Aș vrea să te întreb însă dacă te-ai răzbunat în vreun fel pe femeia aceea barbară. -Desigur că m-am răzbunat, domnule doctor. Și încă într-un chip la fel de barbar: m-am însurat cu ea. -Bine i-ai făcut! -Ce era săi fac? Am luat-o!

- Pentru că veni vorba despre problema vecinilor, am și eu o teoria mea, pe care aș vrea să v-o expun pe scurt.

- Luați loc, domnilor, luați loc, nu stați așa. Doriți o cafea?

- După părerea mea, oamenii au trăit în cele mai excelente relații, atâta vreme cât nu au fost vecini unii cu alții.

- Eu eram, de pildă, foarte bun prieten cu un coleg de serviciu. Iată însă că viața și întâmplarea au făcut ca el să devină vecinul meu, iar eu vecinul lui. Ei bine, din aceeași clipă, am început să ne urâm. Da. Am ajuns până la violență.

- Într-o zi, de pildă, el mi-a rupt o mână.

- Acuma, între noi fie vorba, eu, ca om al legii, sunt de același principiu: litigiile dintre vecini să se rezolve între ei, în afara legilor. De aceea, te-aș sfătui și pe dumneata, domnule Panfil, să te răfuiești cu domnul Zisu, între patru ochi.

[...]

Cele mai bune replici din film

Aș vrea să te întreb însă dacă te-ai răzbunat în vreun fel pe femeia aceea barbară. -Desigur că m-am răzbunat, domnule doctor. Și încă într-un chip la fel de barbar: m-am însurat cu ea. -Bine i-ai făcut! -Ce era săi fac? Am luat-o!

Domnule Panfil, contează pe mine până la capăt. Chiar dacă ai săvârșit un masacru, tot te salvez. -Mulțumesc, maestre.

Eu eram, de pildă, foarte bun prieten cu un coleg de serviciu. Iată însă că viața și întâmplarea au făcut ca el să devină vecinul meu, iar eu vecinul lui. Ei bine, din aceeași clipă, am început să ne urâm. Da. Am ajuns până la violență.

Domnule... Pardon, pardon, pardon. Eu nu voi fi martor. În timpul crimei mă întorc cu spatele.

Prietene, te rog să mă ierți. Te-ai șters fără să vrei pe preșul meu, iar eu, fără să vreau, pe-al dumitale. Te-am acuzat și te-am urât nevinovat. Iartă-mă. Iartă-mă.

Citat aleatoriu

- Aș vrea să te întreb însă dacă te-ai răzbunat în vreun fel pe femeia aceea barbară. - Desigur că m-am răzbunat, domnule doctor. Și încă într-un chip la fel de barbar: m-am însurat cu ea. - Bine i-ai făcut! - Ce era săi fac? Am luat-o!

Contextul replicii

Cele mai bune replici din film

- Aș vrea să te întreb însă dacă te-ai răzbunat în vreun fel pe femeia aceea barbară.
- Desigur că m-am răzbunat, domnule doctor. Și încă într-un chip la fel de barbar: m-am însurat cu ea.
- Bine i-ai făcut!
- Ce era săi fac? Am luat-o!