Așa frânt de oboseală cum sunt, dacă mi-aș pune mintea cu dumneata, te-aș face bucăți și te-aș azvârli în mare. Și, după dumneata, tot restul echipajului.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Anna Christie (1970).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:39:58 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ce, ai înnebunit? Râzi de mine? Cum, să-mi faci o asemenea propunere, când de-abia m-ai cunoscut?
- A fost voința lui Dumnezeu, care m-a scăpat de furtună și m-a aruncat aici, pe șlepul ăsta.
- Crede-mă, nu-i nimic ciudat în asta.
- Anna! Treci imediat în cabină. Ai nevoie de odihnă, du-te și te culcă.
- Dar, tată, nu vezi că de-abia se mai ține pe picioare?
- Așa frânt de oboseală cum sunt, dacă mi-aș pune mintea cu dumneata, te-aș face bucăți și te-aș azvârli în mare. Și, după dumneata, tot restul echipajului.
- A, am uitat că ești tatăl ei. De aceea nu te-aș atinge nici cu un deget, pentru nimic în lume.
- Să-l duc în cabină. Nu se poate să-l lăsăm afară.
- Haidem, îți dau patul meu, dacă nu găsim alt loc.
- Doamne, îmi țin brațul împrejurul gâtului tău... Slavă Ție, Doamne!
[...]