De câte ori trage cu șlepul lui de cărbuni în port la New York, tot pe-aici își face veacul. Nu vezi că și scrisorile le primește pe adresa noastră?
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Anna Christie (1970).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:12:33 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- O-ho, că-mi spargi urechile! Hai, mai bine du-te și umple-ți burta cu ceva, dovleac bătrân.
- Nu-ți dai seama la ce-ți expui fata? N-oi fi vrând să te găsească în halul ăsta, când vine?
- O-mbucătură te readuce la viață. Du-te la birt, aici, după colț.
- Ne-am înțeles. Mă-ntorc numaidecât.
- O să-și revină, după ce halește ceva.
- Ascultă, îl cunoști de mult pe cap pătrat ăsta?
- De câte ori trage cu șlepul lui de cărbuni în port la New York, tot pe-aici își face veacul. Nu vezi că și scrisorile le primește pe adresa noastră?
- Asta-i cârciuma lui Johnny Preotul?
- Ce fel de pasăre o mai fi și asta?
- Habar n-am, o văd pentru prima dată, dar nu-i rea deloc.
- Un whisky ginger ale... dar vezi, nu te zgârci, puiule.
- Ei, oi fi vrând o găleată...
- O, mi-ar prinde grozav de bine.
- Ce zici, se cerea o picătură, nu?
- Bineînțeles. Era destul să mă uit la dumneata ca să-mi dau seama.
- Nu, cu trenul. O zi și jumătate, toată noaptea... Of, credeam că nu mai ajung!
[...]
