De două zile, de când știu cine ești, duc o viață de câine.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Anna Christie (1970).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:13:16 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar ce s-a dus să facă pe uscat, în noaptea asta blestemată? De ce? Poate...
- O aștept până se-ntoarce și-o fac să-și încheie socotelile cu viața asta dezmățată!
- Ce cauți aici? De ce nu vorbești?
- Și eu, care credeam că nu-i nimeni aici...
- Cum îndrăznești să intri, fără să bați măcar la ușă? Ce vrei?
- Nimic... vroiam să-ți spun o vorbă, ultima. Asta-i tot.
- De două zile, de când știu cine ești, duc o viață de câine.
- Mai bine nu mă nășteam niciodată!
- De ce-ai venit? De ce stai? Ce vrei să faci? Pleacă!
- M-am întors să te mai văd o dată. Ah, rușine să-mi fie!
- Atunci, pleacă! Cine te ține?
[...]
