Nu. Când era mică, eram căpetenie pe un bric.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Anna Christie (1970).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:06:51 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Zice că s-a săturat de slujba aia de la St Paul.
- E o scrisoare scurtă. Altceva, nu mai spune.
- Astea zic și eu că-s vești bune, sosite așa, din senin. Pentru un bătrân...
- Dar câți ani o fi având acum?
- Trebuie să aibă... stai... vreo 20.
- Nu. Când era mică, eram căpetenie pe un bric.
- Mă duceam acasă, în Suedia, doar de câteva ori pe an.
- A venit în America, s-a dus să locuiască la niște veri ai ei, la o fermă din Minnesota.
- Când biata femeie a murit, eram tot pe mare.
- M-am gândit că e mai bine ca Anna să rămână la verii ei, la fermă.
- Să nu mai dea ochii cu un diavol bătrân ca mine. Cu un tată nevrednic...
[...]
