Da, fiindcă stăpânii îi era gândul numai la rochiile cu care să plece...
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Cercul de cretă caucazian (1956).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:27:27 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Pentru curtea de judecată, amintirea averii este o dovadă de omenie.
- Orice s-ar spune, noi putem dovedi că împricinata nu este mama copilului.
- Îngăduiți-mi să dezvălui înaintea curții de judecată, faptele, în toată goliciunea lor.
- Da, fiindcă stăpânii îi era gândul numai la rochiile cu care să plece...
- După vreun an, Grușe fu văzută cu un copil într-un sat de munte, unde se mărită...
- Eu? Pe jos, înălțimea voastră.
- Înălțimea voastră, eu sunt tatăl copilului.
- Iar eu am luat cinci piaștri simbrie, fiindcă l-am îngrijit.
- Omul acesta este logodnicul împricinatei și mărturia lui nu poate fi luată-n seamă.
- Liniște. Tu ești cel cu care s-a măritat în munți?
- Nu.
[...]