Auzi, să-i fure evantaiul. Necioplitul.
Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Evantaiul (1962).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:53:04.735 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Râd pentru că evantaiul e în mâinile lui Coronato! Gianina!
- Nu-l mai găsesc. L-am lăsat în han, pe un butoi, la loc ascuns, și acum nu-l mai găsesc.
- Trebuie să plec! Să-i servesc pe conte și baron!
- Pleacă de aici, Crespino, altfel...
- Bine, bine. Am plecat, am plecat.
- Prost mai trebuie să fie și hangiul ăsta.
- Auzi, să-i fure evantaiul. Necioplitul.
- Dar pe cine văd? Signore Evaristo. Ce o fi pățit de e așa de vesel?
- Iată-te! Iată-te! Sunt fericit, Gianina!
- Oh, Gianina, sunt omul cel mai mulțumit, cel mai fericit din lume.
- Sper că acum o să-mi spălați obrazul de câte batjocuri am îndurat.
- Voia să se mărite cu altul din furie, din răzbunare, din disperare.
[...]