Doamne, contele avea un evantai în mână și se tot uita la el. Evantaiul... era chiar evantaiul pe care-l căuta nenorocitul de signor Evaristo. Mă duc să-l anunț.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Evantaiul (1962).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:00:26.837 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Hai, du-te și vezi-ți de treabă.
- Da, da, da. Plec imediat. Plec imediat, signor conte.
- Un evantai. Ei, cât poate să coste? Eh, știu eu. Un sfert de țechin.
- Pozele astea nu prea sunt bine pictate, ba... chiar mi se pare că sunt rău desenate. Dar...
- Nu se refuză niciodată nimic. Găsesc eu ce să fac cu el.
- Doamne, contele avea un evantai în mână și se tot uita la el. Evantaiul... era chiar evantaiul pe care-l căuta nenorocitul de signor Evaristo. Mă duc să-l anunț.
- Zis și făcut. Signore Evaristo, aflând vestea cea bună, o porni în căutarea contelui.
- Signor conte! Signor conte! Dați-mi voie să vă exprim cele mai sincere sentimente de devotament.
- Îmi dați voie să vă spun un cuvânt?
- Ce pot face pentru dumneata?
- Mi s-a spus că aveți un evantai.
[...]