- Mie? Vrei să mi-l dai mie?
- Însă cum nu e un lucru demn de dumneavoastră...
- Nu, nu, are calități.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Evantaiul (1962).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:57:42.925 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Un lucru pe care l-am găsit pe jos, lângă hanul poștei, signor conte.
- Ah, un evantai! L-o fi pierdut cineva.
- Și ce vrei să faci tu cu el?
- La drept vorbind, habar n-am ce să fac cu el.
- Eh, să-l vând... Nici n-aș ști cât să cer pe el. Credeți că are vreo valoare?
- Nu știu, nu mă pricep. Are poze.
- Dar un evantai găsit la țară nu poate să facă mare lucru.
- Aș fi fost foarte bucuros dacă valora mult.
- Cum? Ca să-l poți vinde bine?
- Nu, ca să fi avut plăcerea de a-l oferi cadou signoriei voastre, ilustrisime.
- Mie? Vrei să mi-l dai mie? -Însă cum nu e un lucru demn de dumneavoastră... -Nu, nu, are calități.
- Mulțumesc, scumpule. Unde pot, am să-ți acord protecția mea.
- Am să-l dăruiesc cuiva și am să fac figură onorabilă.
- Vă rog să-mi faceți un hatâr, signor conte.
- A, da, știam eu. Ăștia nu dau niciodată nimic fără interes. Ce vrei? Spune!
- Să nu spuneți că-l aveți de la mine.
- Atât.
- Hm. E delicat.Dacă e numai atât...
- Dar spune-mi, te rog, de ce nu vrei să se știe că-l am de la tine? Nu cumva l-ai furat?
[...]