Dar dacă toate jucăriile astea s-ar preface în oameni și s-ar da peste cap, ar face tumbe și giumbușlucuri, s-ar părui și ar sări, atunci... ei, atunci ar fi ca în poveste.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Prințesa Turandot (1970).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:01:49.119 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Haideți, spuneți, ce păpușă ați ales?
- Păpușa aceea, cu rochie albastră.
- Care? Ah, Turandot? Ah, nu, nu, n-o vând, aceea e a mea, e păpușa mea, înțelegeți? Și nu o dau.
- Aha, așa, ați vrut să mă țineți de vorbă.
- Sigur că da, ce te miri? Da, a scris o piesă despre ea scriitorul italian Carlo Gozzi.
- Nu, nu, stați, stați, unde vă duceți?
- Ei, n-am timp să vă spun povestea ei.
- Dar dacă toate jucăriile astea s-ar preface în oameni și s-ar da peste cap, ar face tumbe și giumbușlucuri, s-ar părui și ar sări, atunci... ei, atunci ar fi ca în poveste.
- N-am eu timp, că altfel v-aș spune că aici, unde e tejgheaua, s-ar putea, nu-i așa, să fie o cetate.
- Iar eu, eu, împăratul cetății și trâmbițele ar suna...
- Parcă aud... mi se pare că...
- Și mie, dacă închidem ochii am putea vedea totul.
- Așa!
- Atențiune, atențiune, uite-s gata a vă spune două vorbe și o minune, trâmbițe să nu mai sune.
[...]