Ei, n-am timp să vă spun povestea ei.
Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Prințesa Turandot (1970).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:01:45.302 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Aici vin copiii și cască gura cu ceasurile. Nu mă lasă să-mi văd de treabă.
- Haideți, spuneți, ce păpușă ați ales?
- Păpușa aceea, cu rochie albastră.
- Care? Ah, Turandot? Ah, nu, nu, n-o vând, aceea e a mea, e păpușa mea, înțelegeți? Și nu o dau.
- Aha, așa, ați vrut să mă țineți de vorbă.
- Sigur că da, ce te miri? Da, a scris o piesă despre ea scriitorul italian Carlo Gozzi.
- Nu, nu, stați, stați, unde vă duceți?
- Ei, n-am timp să vă spun povestea ei.
- N-am eu timp, că altfel v-aș spune că aici, unde e tejgheaua, s-ar putea, nu-i așa, să fie o cetate.
- Iar eu, eu, împăratul cetății și trâmbițele ar suna...
- Parcă aud... mi se pare că...
- Și mie, dacă închidem ochii am putea vedea totul.
- Așa!
- Atențiune, atențiune, uite-s gata a vă spune două vorbe și o minune, trâmbițe să nu mai sune.
[...]