Da, da, peste tot m-am lovit de birocrația pripășită peste tot în ultima vreme. La curte, la Vatican, la instituțiile bancare, ba chiar și la Genova.

[ 0 ]

Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic A treia caravelă.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:01:51.561 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Sunt Cristofor Columb. Un biet călător transoceanic care a avut prea puțin folos după cei 20 de ani petrecuți în trudă și în nesfârșite primejdii.

- Iar aici, în Castilia, în loc să fiu respectat pentru descoperirea noului continent, sunt hărțuit de tribunale și creditori.

- Nu am un acoperiș deasupra capului și nici măcar atâția bani ca să-mi pot plăti răgazul și odihna petrecute la un pahar într-o cârciumă sau tavernă.

- Am făcut o cerere adresată curții regale pentru o nouă călătorie peste ocean.

- Da, da, peste tot m-am lovit de birocrația pripășită peste tot în ultima vreme. La curte, la Vatican, la instituțiile bancare, ba chiar și la Genova.

- Da, da, în ciuda celor 49 de ani împliniți și a reumatismului contractat în cele trei călătorii ale mele, perseverez.

- Am aceeași dorință neostoită de călătorii.

- Mă obsedează mirajul Orientului și dorința de a duce Spaniei aurul și bogățiile infinite ale continentului pe care l-am descoperit... Dar în loc de asta sunt hărțuit.

- Prin abrogarea monopolului descoperirilor, mi s-a luat funcția de guvernator al Indiilor.

- Iar un tribunal încearcă să-mi ia și titlul de descoperitor al noului continent în favoarea unuia din căpitanii primei mele expediții peste ocean, Martin Alonso Pinzon.

- Fi blestemat, oriunde te-ai afla.

[...]

Cele mai bune replici din film

Mâine-poimâine s-ar putea să înceteze, să se stingă epuizat. Niște rezerve de vânt nu ne-ar strica. -Vom încerca să facem niște rezerve de vânt.

Avea în mână bila lui magică. Cred că fără bilă, nici nu-l recunoșteam. O arunca în sus și-o prindea.

Ceea ce e al tuturor nu poate fi doar al tău. -Așa e. Niciun bun public nu poate deveni particular. Orice bun public luat în posesie devine rău public.

Catâr bătrân și încăpățânat... -M-ați chemat, domnule?

Nu, nu, nu, nu. Cred că erau din aur. Nu, nu aveau cum să fie de aur de vreme ce noi am scuipat peste ele. Pentru că nu există nebunul care să acopere cu coji de semințe un astfel de metal nobil.

Citat aleatoriu