- Domnule comandant?
- Înainte de a-mi spune ceva, aș dori să recapitulăm dialogul de la ultima noastră întâlnire, împrejurările care au dus la acest dialog. Ești de acord?
- Nu, nu te grăbi, Garcia. Sângele tău dornic de laude s-ar putea să te împingă să spui lucruri nu îndeajuns de gândite.
- Dar, ca să nu cazi în această greșeală, am să încerc să te ajut.
- Deci erai un tânăr ofițer în căutare de aventură, dornic să-și lege numele de ceva temerar, glorios, când a apărut în orașul tău Palos, ideea acestei expediții. Și chiar dacă numele de Columb nu-ți spunea mai nimic, cel de Pinzon oferea toate garanțiile.
- Ai pornit deci la drum cu exaltarea specifică tinerilor militari de carieră, crescuți în spiritul sacrificiului pentru țară și rege, poate și pentru mine.
- Numele meu este legat de multe bătălii navale cu portughezii. -Este foarte exact, domnule comandant. -Ai dreptate. Știu asta. Îți mulțumesc. Dar vechile fapte de arme nu țin locul celor care trebuiesc înfăptuite în prezent.
- Despărțirea mea de Cristofor Columb o știi. Mi-aș fi reproșat toată viața dacă eu, un cunoscut luptător și navigator, aș fi rămas anexat tot timpul călătoriei de pulpana unui hârțogar genial.
- Restul, drumuri fără folos, apariția imaginară, răzmerițele și felul în care am încercat să-i conving pe marinari că imaginea este un semn al providenței, le știi la fel de bine ca și mine.
- Ții minte ce ți-am spus ultima dată aici? Poți repeta fără să greșești?
- Mi-ați spus s-o găsesc pe femeia aceea înainte s-o găsească alții.
- Foarte bine. Acum am să-ți spun de ce am făcut această recapitulare. Pentru că în tot ce îmi vei destăinui va trebui să ții cont de cele discutate atunci.
- Spun asta pentru că dacă această perioadă de căutare, ține cont, i-am spus perioadă de căutare, chiar dacă te-a făcut mai matur, am convingerea că nu ți-a știrbit sentimentul datoriei de ofițer, a cărei sarcină principală e executarea unui ordin superior.
Citat aleatoriu