Sunt încântată că măcar unul din noi este binedispus.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Anna Christie (1970).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:42:22 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Anna, ce dulce este numele tău! Ți se potrivește.

- De ce să tac? Aș vrea să urlu de fericire, ca o sirenă-n ceață. Ești cea mai bună fată din lume! În curând o să ne luăm și puțin îmi pasă de cine ne-aude.

- Taci, nu mai vorbi. Haide să te culci.

- Tu, mare afurisită și înspumată! Asta-i înc-o festă pe care mi-o joci. Ah, vrăjitoare blestemată! Dar nu mă vei învinge, atâta timp cât voi trăi! N-o să fie pe voia ta.

- Cât o să mai stăm a ancoră, aici, în port la Boston?

- (Fredonează o melodie încet)

- Sunt încântată că măcar unul din noi este binedispus.

- Dar eu aș vrea să scap de închisoarea asta și să mă-ntorc la New York.

- Voi fi bucuros când vom porni iar la drum.

- Nu-nțeleg, de ce nu-ți place aici, la Boston? Cred c-ar trebui să fii mulțumită.

- De-o săptămână, de când suntem aici, cobori pe uscat zi și noapte. Te duci la plimbare, la teatru, la tot felul de distracții. Și mereu cu blestematul ăla de irlandez...

- Iar începi? Ce rău fac că ies cu el? N-oi fi vrând să stau aici, închisă cu tine, să-mpletesc ciorapi?

- Marinarul ăla... e o distracție care nu-ți șade bine.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ceață, ceață... vreme câinoasă, nici nu vezi încotro s-o iei. O știe numai marea asta afurisită!

Pe dracu! Ceața-i cea mai afurisită mârșăvie dintre trădările mării. Și, de zece zile de când navigăm, acum pare și mai afurisită.

Vin de la un camarad, de pe alt vapor. Un prieten irlandez... avea o sticlă de whisky și-am băut-o numai noi doi. Dar tot mi-e sete.

Mă duc să beau o sticlă de whisky, ca să-mi clătesc gura după sărutarea ta. Mă-mbăt, ca să nu-mi mai amintesc că exiști pe lume. Și mă-mbarc, să mă duc până la capătul pământului.

Ce vrei? Acum nu mai sunt un adevărat marinar. Nici șlepul meu nu e un adevărat vapor, ci un butoi hodorogit. Ca o bucată de pământ cu o casă care plutește pe apă.

Citat aleatoriu