La-nceput, schimbam vorba ori de câte ori dădeai zor cu cinstea... pe care voiai să mi-o păzești.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Anna Christie (1970).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:56:12 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Rămâi aici, Anna!

- Are să facă ce-i poruncesc eu! Va deveni soția mea înainte de apusul soarelui.

- Și-acum, grăbește-te să te-mbraci, n-avem timp de pierdut, Anna. Ai înțeles? Da sau nu?

- Da. Stați jos amândoi și lăsați-mă să vă explic. N-aveți dreptate nici unul, nici altul.

- Trebuie să vă spun ceva și pe urmă pot să plec unde-o să văd cu ochii.

- O să-ți spun o poveste veselă. Fii atent.

- La-nceput, schimbam vorba ori de câte ori dădeai zor cu cinstea... pe care voiai să mi-o păzești.

- N-aș fi vrut să-ți spun, dar tu m-ai silit. Pentru mine nu mai este nicio primejdie.

- Dacă n-ar fi fost așa, puteam să-mi găsesc o scăpare, într-un fel sau altul...

- Să nu uiți ce-ai spus adineauri! Nu te interesează dacă mai sunt și alte motive, atâta vreme cât nu sunt nevasta altuia.

- Ăsta mi-a fost cuvântul și mi-l păstrez.

- Serios? Ha-ha-ha! Mă faci să râd... Pe ce ne prindem? Nu înțelegi nimic.

- Dar, mai întâi, aflați un lucru : n-aveți decât să vă certați între voi, dar nu primesc ordine de la nimeni, m-ați înțeles? Fac ce-mi place, și nimeni, oricine-ar fi el, nu-mi poate porunci.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ceață, ceață... vreme câinoasă, nici nu vezi încotro s-o iei. O știe numai marea asta afurisită!

Pe dracu! Ceața-i cea mai afurisită mârșăvie dintre trădările mării. Și, de zece zile de când navigăm, acum pare și mai afurisită.

Vin de la un camarad, de pe alt vapor. Un prieten irlandez... avea o sticlă de whisky și-am băut-o numai noi doi. Dar tot mi-e sete.

Mă duc să beau o sticlă de whisky, ca să-mi clătesc gura după sărutarea ta. Mă-mbăt, ca să nu-mi mai amintesc că exiști pe lume. Și mă-mbarc, să mă duc până la capătul pământului.

Ce vrei? Acum nu mai sunt un adevărat marinar. Nici șlepul meu nu e un adevărat vapor, ci un butoi hodorogit. Ca o bucată de pământ cu o casă care plutește pe apă.

Citat aleatoriu