- Spune-mi, frățioare, te-ai logodit cu aceea pe care o iubești?
- Nu.
- Nu?
- Dar sunt hotărât și te conjur, încă o dată, să nu-mi aduci argumente care să mă împiedice de la hotărârea mea.

Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Avarul (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:07:18.159 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Dar, înainte de a povesti mai departe, știu că depind de un tată și, ca fiu, trebuie să mă supun voinței sale.

- Nu trebuie să ne legăm inima fără consimțământul acelora care ne-au dat viața. Cerul i-a făcut stăpâni dorințelor noastre și noi nu putem dispune de ele decât cu învoirea lor.

- Părinții, nefiind stăpâniți de o pasiune nebună, nu se înșală așa de ușor, ei pot vedea mai bine ce ni se potrivește, mai curând trebuie să ne încredem în lumina prevederii lor decât în întunericul patimii noastre oarbe.

- Căci furtuna tinereții ne târăște, de cele mai multe ori, în prăpăstii îngrozitoare.

- Îți spun toate acestea ca să nu-ți mai dai osteneala de-a mi le spune tu.

- Te rog, te rog, te rog să nu mă dojenești, căci dragostea mea nu vrea să asculte de nimic.

- Spune-mi, frățioare, te-ai logodit cu aceea pe care o iubești? -Nu. -Nu? -Dar sunt hotărât și te conjur, încă o dată, să nu-mi aduci argumente care să mă împiedice de la hotărârea mea.

- Vai, frățioare dragă, sunt eu oare atât de neînțelegătoare?

- Nu, dar tu nu iubești. Tu nu cunoști puterea fermecătoare a dragostei duioase care stăpânește inimile și mi-e frică de înțelepciunea ta.

- Vai, frate, nu vorbi de înțelepciunea mea, nu-i nimeni pe lume care să n-o piardă măcar o dată în viață.

- Și dacă mi-aș deschide inima, poate că m-ai socoti mai puțin înțeleaptă decât tine.

- Cum? Cerul a voit ca inima ta, ca și a mea?

- Da, dar să isprăvim mai întâi povestea ta.

[...]

Citat aleatoriu