Trăiește sub ocrotirea mamei sale, care-i mai tot timpul bolnavă și, față de această fiică iubitoare, nutrește o dragoste de neînchipuit. Ea o îngrijește și o mângâie cu o duioșie care-ți mișcă inima.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Avarul (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:08:29.129 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Și dacă mi-aș deschide inima, poate că m-ai socoti mai puțin înțeleaptă decât tine.
- Cum? Cerul a voit ca inima ta, ca și a mea?
- Da, dar să isprăvim mai întâi povestea ta.
- Spune-mi, cine-i aceea pe care o iubești?
- Trăiește sub ocrotirea mamei sale, care-i mai tot timpul bolnavă și, față de această fiică iubitoare, nutrește o dragoste de neînchipuit. Ea o îngrijește și o mângâie cu o duioșie care-ți mișcă inima.
- E un farmec plin de vrajă, o bunătate ademenitoare, o nevinovăție îngerească.
- Surioară, surioară, dac-ai vedea-o!
- Mie, însă, mi-e cu neputință să gust din această fericire, din pricina zgârceniei tatii.
[...]