Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Avarul (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:08:49.693 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Cum? Cerul a voit ca inima ta, ca și a mea?
- Da, dar să isprăvim mai întâi povestea ta.
- Spune-mi, cine-i aceea pe care o iubești?
- Surioară, surioară, natura n-a creat nimic mai divin, am fost fermecat din primul moment când am văzut-o. Numele ei e Mariane.
- Trăiește sub ocrotirea mamei sale, care-i mai tot timpul bolnavă și, față de această fiică iubitoare, nutrește o dragoste de neînchipuit. Ea o îngrijește și o mângâie cu o duioșie care-ți mișcă inima.
- Toate le face cu aerul cel mai fermecător din lume și mii de grații strălucesc în toate mișcările ei.
- E un farmec plin de vrajă, o bunătate ademenitoare, o nevinovăție îngerească.
- Surioară, surioară, dac-ai vedea-o!
- Am aflat că nu-s tocmai bogați și că, deși duc un trai restrâns, totuși, cu greu pot acoperi lipsurile cu averea de care dispun.
- Închipuiește-ți ce bucurie să poți ajuta pe aceea pe care o iubești sau să poți da un mic sprijin nevoilor modeste ale unei familii cinstite.
- Mie, însă, mi-e cu neputință să gust din această fericire, din pricina zgârceniei tatii.
- Da, frate, înțeleg bine această suferință.
- Ce poate fi mai crud decât zgârcenia din pricina căreia suferim? Decât lipsa aspră în care ne zbatem?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu