Contextul replicii
[...]
- Ea, zic eu acuma, trei și jumătate, poate patru, în sfârșit... Memoria mea nu mai poate păstra chiar cu atâta fidelitate ora exactă.
- Întreaga fermă era cufundată în somnul cel mai adânc. Se odihnea în cea mai dulce pace.
- Laboriosul cultivator se lăsa legănat de deliciile odihnei, menite să facă uitate penibilele munci ale zilei.
- Animalele domestice erau, de asemenea, cufundate în somn.
- Cocoșul sfârșise cel de-al treilea cântat al său.
- Deodată, un sunet neîntrerupt vine să le vestească acestor liniștiți cetățeni un eveniment care avea să-i umple de stupefacție și groază.
- Zgomotul crește, căruțașul se îmbracă, aleargă la ușă și vede... ce?
- Un om purtând veștmântul mizeriei și pe a cărui figură erau zugrăvite semnele unor suferințe fizice și morale.
- Cine era acest om?
- Era Jean Iroux.
- Ce voia el? Nu noi trebuie să spunem, fiindcă noi îl acuzăm și deci îl interpelăm în această privință.
- Ce voia el? Dacă intențiile lui erau curate, ce anume-l împingea să bată la poartă, la o oră când toți oamenii cumsecade trebuie să se afle-n casele lor?
- Știți bine că nu avea casă.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu