Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Curtea cu juri (1977).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:26:43 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Deodată, un sunet neîntrerupt vine să le vestească acestor liniștiți cetățeni un eveniment care avea să-i umple de stupefacție și groază.
- Zgomotul crește, căruțașul se îmbracă, aleargă la ușă și vede... ce?
- Un om purtând veștmântul mizeriei și pe a cărui figură erau zugrăvite semnele unor suferințe fizice și morale.
- Cine era acest om?
- Era Jean Iroux.
- Ce voia el? Nu noi trebuie să spunem, fiindcă noi îl acuzăm și deci îl interpelăm în această privință.
- Ce voia el? Dacă intențiile lui erau curate, ce anume-l împingea să bată la poartă, la o oră când toți oamenii cumsecade trebuie să se afle-n casele lor?
- Știți bine că nu avea casă.
- Tocmai aceasta-i crima.
- Așteptam întrebarea.
- Acum, domnilor jurați, pentru că ne aflăm pe veritabilul teren al acuzării, ne-a mai rămas puțin pentru a încheia demonstrația clară și evidentă a crimei pe care societatea întreagă i-o reproșează...
- O repet înc-odată:
- Prezența acuzatului într-un loc izolat, un om care umblă singur, neînsoțit și apare astfel în mijlocul a 20 de persoane liniștite și onorabile, nu se justifică pentru un gând vinovat?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu