Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Iona.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:32:54 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Dar unde-o fi cărăbușul ăla? Adică, nu era cărăbuș. Nu știu de ce, dar mi s-a făcut dor de-un cărăbuș.
- Mai demult îmi plăceau gângăniile, tot felul de gângănii... Stăteam gânduri întregi și mă uitam la ele. Asta se-ntâmpla afară, când aveam mijloace să mă uit la ele.
- Există un fel de gâze, seamănă cu furnicile, nu știu cum le cheamă... Nu știu cum le cheamă.
- Își fac niște găuri mici în pământ, cât ai băga un ac. Și se-nvârtesc cât se-nvârtesc pe câmp, apoi intră în culcușul lor.
- Cum și-or fi mai găsind ele împunsătura aia de ac, fiecare a sa, cât ți-e pământul de mare?
- Odată, una tocmai se pregătea să intre, am luat-o pe cal, că eram călare...
- Și i-am dat drumul hăt, departe, peste șapte poște. Să văd dacă mai nimerește înapoi.
- Și a nimerit?
- Nu... plecam la război.
- Uite așa suntem noi împiedicați de la treabă!
- I-am scris mamii acasă să se ducă să controleze locul. Și? N-a mai găsit locul, c-a venit un cutremur și l-a mutat în altă parte.
- Aha!
- Înainte mă gândeam aproape tot timpul la soția mea. Acum, cu cât trec zilele, soția se întunecă parcă în minte și mama se luminează. Ca la fântânile cu două găleți. Una se scoboară, alta se înalță. Acum nu se mai înalță decât mama.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu