Înainte mă gândeam aproape tot timpul la soția mea. Acum, cu cât trec zilele, soția se întunecă parcă în minte și mama se luminează. Ca la fântânile cu două găleți. Una se scoboară, alta se înalță. Acum nu se mai înalță decât mama.
Fragment audio de 34 secunde din piesa de teatru radiofonic Iona.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:33:46 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Și i-am dat drumul hăt, departe, peste șapte poște. Să văd dacă mai nimerește înapoi.
- Uite așa suntem noi împiedicați de la treabă!
- Aha!
- Înainte mă gândeam aproape tot timpul la soția mea. Acum, cu cât trec zilele, soția se întunecă parcă în minte și mama se luminează. Ca la fântânile cu două găleți. Una se scoboară, alta se înalță. Acum nu se mai înalță decât mama.
- Poate că tocmai în momentul acesta și ea se gândește la mama ei.
- De-ar trăi bunică-sa, și bunică-sa s-ar gândi acum tot la mama ei.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu