- Rămâne totuși o dificultate serioasă.
- Care?
- Dumneata nu te gândești decât la medicină, dar restul?

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Knock sau Triumful Medicinei.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:44:29.289 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Doctore, uiți că există un interes superior acestuia.

- Mi-ai cedat un canton locuit de câteva mii de inși nedefiniți. Rolul meu este să-i definesc, să-i îndemn la o existență medicală.

- Eu îi așez în pat și observ ce ar putea rezulta: un tuberculos, un nevropat, un sclerotic, orice, dar cineva, Dumnezeule, o individualitate.

- Nimic nu mă scoate mai mult din sărite decât această făptură nedefinită pe care dumneata o numești om sănătos.

- Cred că nu vrei să așezi la pat un canton întreg.

- Dacă e cu putință să existe și oameni sănătoși, și eu accept acest nonsens, o fac doar pentru că aceștia trebuie să-i supravegheze pe cei bolnavi și să alcătuiască alături de ei un soi de rezervă.

- Rămâne totuși o dificultate serioasă. -Care? -Dumneata nu te gândești decât la medicină, dar restul?

- Nu crezi că generalizând aplicarea metodelor dumitale, determini o oarecare paralizare a altor activități sociale?

- Da, este adevărat că atunci când construiești o cale ferată, inginerul nu se întreabă ce gândește medicul.

- Fii bun, doctore, și aruncă-ți o privire pe această fereastră.

- Priveliștea asta îți este cunoscută, desigur, numai că pe vremea când o admirai dumneata, nu luai în seama decât frumusețea naturii.

- Am privit și eu de aici a doua zi după venirea mea și nu eram prea mândru. Simțeam că prezența mea nu cântărește prea greu.

- Astăzi mă simt aici ca un organist în fața claviaturii.

[...]

Citat aleatoriu