Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Nepotul lui Rameau (1966).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:19:17.004 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Doamna Lemière trebuie să joace un rol de vestală într-o operă nouă, dar e însărcinată pentru a doua oară. Nu se știe cine o va înlocui.
- Domnișoara Arnould l-a părăsit pe micul ei conte. Se spune că e în vorbă cu Bertin.
- La ultimul concert de amatori era o italiancă despre care pot spune că avea o voce de înger.
- O, e cineva Préville ăsta. Trebuie să-l vedeți în Mercure galant. Scena cu ghicitoarea e de neprețuit.
- Hai, hai, hai, hai, domnișoară, luați-vă cartea. Și pe când domnișoara, care nu se grăbește deloc, își caută cartea pe care nu știe unde a pus-o, mai cheamă și servitoarea și o ceartă, eu vorbesc mai departe.
- Se vorbește despre un măritiș cum nu se poate mai caraghios. Acela al domnișoarei, cum o chema? Fetișcana aceea pe care o întreținea ăla, ăla care i-a făcut vreo doi, trei copii. Aceea care fusese întreținută de atâția alții.
- Vai, vai, vai, Rameau, vorbești prostii. E cu neputință. -Nu, nu, nu vorbesc deloc prostii, domnișoară. Se spune chiar că s-a și măritat.
- O, ho, ho, se aude că ar fi murit Voltaire. Cu atât mai bine.
- Ce o să-ți mai spun, domnule Diderot? Dădeam drumul câtorva lucruri mai deocheate aduse de prin casele pe unde fusesem, pentru că noi toți suntem mari răspânditori de știri.
- Făceam pe nebunul. Ei mă ascultau, râdeau și strigau: Vai, vai, vai, cât e de încântător!
- În sfârșit, domnișoara se așeza la clavecin, în timp ce maică-sa îmi făcea un semn de aprobare.
- Merge binișor, domnule Rameau, nu? O, n-ar fi nevoie decât să vrea, dar nu vrea. Îi place mai mult să-și piardă vremea pălăvrăgind, dichisindu-se, alergând sau făcând mai știu eu ce.
- Uite, dumneata nici n-apuci bine să pleci că ea își închide cartea ca să n-o mai deschidă decât atunci când vii din nou. Și n-o dojenești deloc.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu