Îmi scrii mereu că te mustră conștiința, pentru că nu trăiești cu mine la Yalta, ci la Moscova. Dar ce putem face, iubita mea? Dacă ți-ai petrece toată iarna cu mine la Yalta, viața ta ar fi ratată și eu aș fi cel ce ar avea remușcări.

Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic O clipă a fost al meu.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:58:41.577 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- În ultimele zile le-am sortat și pus în ordine pe cele de anul trecut.

- Ce urâți mi-au devenit pereții casei noastre. Nu mai suport să tot intru într-o casă goală.

- Nimeni nu mă privește, nimeni nu mă sărută, iar lipsită de tandrețe, mă aspresc. Devin uricioasă.

- În camera mea de lucru plutește mirosul parfumului tău.

- Ceva nu-i în regulă, nu, nu... nu merge cu viața noastră. Nu, la un moment dat vei sfârși prin a nu mă mai iubi. Îți voi deveni indiferentă stând mereu, mereu, departe de tine.

- Dacă ai ști câtă nevoie avem de o piesă de-a ta, cum tânjim după ea, după eleganța, gingășia, poezia ta, parfumul, după tot ce numai tu știi să redai.

- Îmi scrii mereu că te mustră conștiința, pentru că nu trăiești cu mine la Yalta, ci la Moscova. Dar ce putem face, iubita mea? Dacă ți-ai petrece toată iarna cu mine la Yalta, viața ta ar fi ratată și eu aș fi cel ce ar avea remușcări.

- Nu cred că asta ar ameliora situația.

- Nu mai avem prea mult de trăit. Tinerețea, în 2-3 ani s-a și dus, dacă în general mai putem vorbi de o tinerețe.

- Fără tine m-aș sălbătici ca vița pe gard.

- Nu uita că ești soția mea și pot oricând să te aduc la mine cu ajutorul poliției.

- De două zile și două nopți n-am primit nicio scrisoare de la tine.

- M-ai părăsit? Nu mă mai iubești? Dacă e așa, scrie-mi și-ți trimit cămășile din dulapul meu, iar tu fă bine și expediază-mi galoșii. Dacă mă iubești însă în continuare, pot rămâne toate la locul lor.

[...]

Citat aleatoriu