Eu nu le eram credincios, nici ele, mie, dar erau bani de cheltuit și mândrie și putere și aroganță și tinerețe și râsete... Și minciuni, folosite până la epuizare... dar nu-mi pasă!

[ 0 ]

Fragment audio de 19 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:36:59 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Și dumneata, Duce, ești... nu fratele meu, nici iubitul meu sau soțul meu, ești așa cum ar fi fost toți trei la un loc.

- Un om foarte bun. Și-acum, de când știu că-i e frică, îl iubesc mai mult ca oricând.

- Mă iubești? De când?

- Și-n loc de asta, te-am văzut pe tine, aici, pe scenă. De-atunci, de-acum 100 de ani...

- Să nu-mi spui, Regină, că nu se-ntâmplă nimic!

- Când eram tânăr și puternic, nu mă iubea nimeni. A, femei au fost multe, una după alta, dar nu m-au iubit. Eu știam, știau și ele, era doar un joc, nimic mai mult. Și, cât ținea, era plăcut.

- Eu nu le eram credincios, nici ele, mie, dar erau bani de cheltuit și mândrie și putere și aroganță și tinerețe și râsete... Și minciuni, folosite până la epuizare... dar nu-mi pasă!

- Doar purtam coroana, ce naiba! Câștigasem titlul... și, pe urmă am pierdut titlul și-au plecat toate și-am rămas ca un prost.

- Prost am fost întotdeauna, dar și puternic și iute și norocos...

- Nu mă iubi, fată, sunt obișnuit cu lipsa de iubire.

- Dar te iubesc.

- Și nu vreau nici milă, mila doare mai rău decât ura, mai rău decât batjocura.

- Eu nu sunt bun. Când eram tânăr și-ntr-adevăr eu însumi și era câte una ca tine printre celelalte, nici măcar n-o vedeam. Nu există bunătate în sufletul meu.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ah, Doamne! Ce bine-i să trăiești! Doar atât, să trăiești... chiar și ca un șoarece.

Oare n-o să existe niciodată o femeie pe care un bărbat să fie fericit c-a întâlnit-o?

Deci eu sunt marele ticălos al lumii, și toate astea fiindcă sunt și eu un om...

Mă iubești, fată? Fiindcă, dacă mă iubești tu, atunci, jur că mă va iubi și ursul.

La-nceput, nevastă-mea i-a fost dragă ursului, mie, nu. Ursul mârâia vesel, când o vedea, sufletul lui se făcea blând și dulce. Dac-ar fi fost după mine, ar fi putut să fie ea, ar fi putut să fie alta.

Citat aleatoriu