Când îmi vorbești de dragostea dumitale, parcă mă prostesc și nu știu ce să spun. Iartă-mă, dar nu-ți pot spune nimic.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Unchiul Vania (1952).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:25:40.825 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Lasă mâna. Pleacă.

- Eh, ploaia o să înceteze în curând. Și toată natura o să se învioreze și o să respire în voie. Numai pe mine n-o să mă învioreze furtuna.

- Zi și noapte, ca necuratul, mă urmărește gândul că viața mea e pierdută. Pentru totdeauna.

- Trecut nu am, mi l-am irosit prostește pe fleacuri. Iar prezentul e groaznic și stupid.

- Astea-s viața și dragostea mea. Unde să le pun? Ce să fac cu ele?

- Sentimentele mele se duc fără folos, ca o rază de soare care bate într-o groapă. Și mă duc și eu.

- Când îmi vorbești de dragostea dumitale, parcă mă prostesc și nu știu ce să spun. Iartă-mă, dar nu-ți pot spune nimic.

- Dacă ai ști... Dacă ai ști cât sufăr la gândul că în aceeași casă, alături de mine, se năruie altă viață: a dumitale.

- Dar ce mai aștepți? Ce blestemată de filozofie te mai ține? Înțelege odată! Înțelege!

- Vania, te-ai îmbătat.

- Unde-i doctorul?

- Se poate. Se prea poate. Totul e posibil. Totul e cu putință.

[...]

Cele mai bune replici din film

E frumoasă, fără îndoială, dar te uiți la ea: Mănâncă, doarme, se plimbă, ne vrăjește pe toți cu frumusețea ei. Ei, și? Asta e tot. Nu cunoaște niciun fel de îndatorire. Alții trebuie să lucreze pentru ea. E sau nu așa?

Adormisem și am visat că piciorul meu stâng nu mai era al meu.

Trandafiri de toamnă, trandafiri frumoși și triști...

Scrii despre artă și habar n-ai ce e aia artă!

Ai spus o prostie. -Ei, și? Nu sunt nebun? Am dreptul să spun prostii.

Citat aleatoriu