Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic 12 scaune (1967).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:26:45.036 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Dar, după cât mi se pare, el n-a avut copii.
- Văd că nu m-am înșelat. Mă aflu în fața unuia dintre oamenii cei mai informați din Stargorod.
- Totodată vă mulțumesc pentru tactul dumneavoastră, pentru că nu se poate să nu știți că scumpul meu papa... Ei bine, eu sunt rodul unei căsătorii morganatice.
- Nu cumva ești fiul Elenei Stanislavovna?
- Și ea cum o mai duce cu sănătatea?
- Dar sunt nerăbdător să aflu în ce chestiune ai venit la mine, stimate domnule... Mă ierți, n-am reținut numele dumitale.
- Vladimir Ippolitovici? Te ascult, dragul meu.
- Știți, tinerețea e fără minte, dar intervine un moment în viață când glasul sângelui își spune cuvântul.
- Sunt atât de mâhnit din pricina pierderii scumpilor mei părinți, că mă simt atât de orfan, atât de orfan...
- Aș vrea să am în modestul meu cămin ceva care să-mi amintească de cei ce mi-au dat viață. De pildă, ceva din mobila lui papa.
- Nu știi cumva cui a fost repartizată mobila din casa lui papa?
- Mda. Complicată chestie. Și costisitoare.
- Dar dumneata, dacă nu te superi, cu ce te ocupi? Ce faci?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu