Și Vasiliev încremenise de uimire, da. Îi alunecaseră ochelarii, uite, până la bărbie.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic 12 scaune (1967).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:53:28.273 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Bine, papa, nu te supăra. A cumpărat-o, să-i fie de bine.
- Stați, stați, stați încet, porumbeilor, să vedeți.
- Necăjit, m-am lăsat cam tare pe scaunul lui, că el tot alerga prin birou să se încălzească.
- Mărgelușe, lănțișoare, brățări, numai aur și pietre nestemate.
- Și Vasiliev încremenise de uimire, da. Îi alunecaseră ochelarii, uite, până la bărbie.
- Numai inelele... Inelele, știți câte erau?
- Știți cât a costat clubul ăsta nou?
- Și toate au ieșit din scaunul ăsta. Păi de-aia l-am și pus aici, în vitrină.
[...]