În seara aceea am coborât pe nevăzute în cală și, căutând printre niște boarfe împestrițate, am îmbrăcat o rochie din cele pregătite pentru indiencele de-aici.

[ 0 ]

Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic A treia caravelă.

Puteți regăsi această replică la minutul 01:22:22.441 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Mă vedeam adesea în străfundurile sufletului meu ca pe ceva îndepărtat, greu de atins, inaccesibil datorită diferenței de rang, de castă.

- Pe de altă parte, preocupările mele artistice îmi dăduseră putința de-a fi aproape de ea. Ba chiar o oarecare superioritate. Eram convins.

- Dar să nu divaghez...

- Ea a existat în tine tot timpul și, ca orice artist, ai încercat să materializezi imaginea ei, să joci rolul ei, nu-i așa? Chiar dacă era un rolișor compus în pripă, improvizat și cu puțini spectatori.

- Deci știți... sau bănuiți? Ce mai contează? Ei, bine, pentru că doriți să vă spun totul neapărat...

- În seara aceea am coborât pe nevăzute în cală și, căutând printre niște boarfe împestrițate, am îmbrăcat o rochie din cele pregătite pentru indiencele de-aici.

- Știu, știu, știu, știu. A fost un act necugetat, o necuviință. Starea mea de atunci nu i-o scuză.

- Nu mult după aceea, în timp ce mă uitam într-o oglindă, încercând să descopăr chipul logodnicei mele, felul ei grațios de-a se purta...

- A venit un marinar beat. Beat! Și înainte de-a-i putea spune...

- Să rămânem aici, Garcia. Să rămânem aici, din grijă și respect față de cuvinte, deoarece cuvintele făuresc viitorul.

- Totuși, un mic amănunt. Poți să-mi spui cine era marinarul?

- Nu mi-am putut da seama. Era întuneric și totul s-a petrecut atât de rapid...

[...]

Cele mai bune replici din film

Nu, nu, nu, nu. Cred că erau din aur. Nu, nu aveau cum să fie de aur de vreme ce noi am scuipat peste ele. Pentru că nu există nebunul care să acopere cu coji de semințe un astfel de metal nobil.

Ceea ce e al tuturor nu poate fi doar al tău. -Așa e. Niciun bun public nu poate deveni particular. Orice bun public luat în posesie devine rău public.

Mâine-poimâine s-ar putea să înceteze, să se stingă epuizat. Niște rezerve de vânt nu ne-ar strica. -Vom încerca să facem niște rezerve de vânt.

Avea în mână bila lui magică. Cred că fără bilă, nici nu-l recunoșteam. O arunca în sus și-o prindea.

Tot ce pot să spun e că era beat.

Citat aleatoriu